Rîşcani Ştiri

Scandal funciar la Râşcani. Cancelaria de Stat acuză Consiliul orăşenesc din Costeşti că a vândut ilegal un teren

Ion — Wed, 12 Sep 2012 06:27:18 GMT

Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat acuză Consiliul orăşenesc Costeşti, din raionul Râşcani, că ar fi vândut ilegal un lot de teren din zona de protecţie a râului Prut. Prejudiciul adus statului ar fi de aproximativ jumătate de milion de lei. Primarul din Costeşti respinge acuzaţiile.

Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat face trimitere la legislaţie care prevede că lăţimea zonelor de protecţie a apelor râurilor Nistru, Prut şi Dunăre constituie cel puţin 1000 de metri.

"Au încălcat legea prin faptul că au intrat în zona de protecţie a râului Prut, la o distanţă de 200 de metri de râul Prut înstrăinând acest teren", a declarat şeful-adjunct al Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, Nicolae Uncuţă.

Acelaşi lucru a fost stabilit şi de o comisie specială, care a examinat recent acest caz. Concluzia este că acest teren nu poate fi vândut.

"El nu poate fi nicidecum înstrăinat conform legii Parlamentului 91 din 5.04.2007, el poate fi dat în arendă, dar nicidecum înstrăinat", a afirmat reprezentantul Inspectoratului Ecologic de Stat Boris Mâţu.

Primarul oraşului Costeşti susţine însă că terenul aparţine Primăriei, care poate să-l gestioneze aşa cum doreşte.

"Nu a fost adus niciun prejudiciu statului, toţi banii au venit pe contul primăriei şi este suma maximă. Sunt 61 de ari şi am primit 800 de mii", a menţionat primarul oraşului Costeşti, Ivan Pleşca.

Între timp Oficul Cadastral Râşcani a înregistrat titlurile de proprietate ale noilor proprietari ai terenului în baza contractelor de vânzare-cumpărare.

"Din 2002 aceste terenuri sunt a unităţii administrative teritoriale. Şi dacă e proprietatea lor, decide consiliul local", a declarat şeful Oficiului Cadastral Râşcani, Pavel Velişca.

Terenul disputat are o suprafaţă de 0,61 de hectare şi a fost împărţit în 20 de parcele, fiecare fiind vândută pentru 42 de mii de lei. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a cerut Consiliului orăşenesc din Costeşti să-şi revadă acestă decizie, mai mult despre aceasta a fost sesizată procuratura Generală şi Centrul de Combatere a Crimelor Econimice.

PREOTI din RAIOANELE TARII AU MARTURISIT IMPOTRIVA "LEGII ANTIDISCRIMINARE"

Ion — Sat, 19 May 2012 20:39:36 GMT

Comunicat de presă

Guvernul Filat permanent motivează liberalizarea regimului de vize cu UE prin necesitatea incontestabilă de a promulga întîi de toate Legea Antidiscriminare, de parcă celelalte reforme cu mult mai importante, cerute tot de UE, ca securizatea frontierei sau reforma justiției și a ministerelor, deja au fost finisate cu succes.

Se creează impresia că în țara aceasta toate reformele s-au realizat deja în domeniul justiției, economiei, politicii, sănătății, asigurărilor sociale și a rămas doar problema homosexualilor de rezolvat ! Nu mai este prioritară situația alarmantă în privința natalității, mortalității, emigrației, divorțurilor, avorturilor și altor domenii sociale care evoluează ”grație” politicilor guvernului nostru, după un scenariu descris doar în apocalipsă!

Situația din jurul Legii Antidiscriminării (egalității de șanse) a devenit într-atît de clară, încît nimeni nu mai pune la îndoială că prețul liberalizării regimului de vize cerut de UE constă anume în vînzarea sufletului nostru pentru legiferarea drepturilor afirmativ-agresive și terorizante a minorității homosexuale asupra majorității tradiționale.

Este o situație extrem de confuză și scîrboasă atunci cînd majoritatea de 98% din cetățeni, protivnici drepturilor afirmative ale homosexualilor în public, vor trebui să fie discriminați în drepturile lor la securitatea morală a aceluiași public, dreptul la o societate în care copilașii lor, conform art. 50 din constituție, să fie protejați de sminteala canceroasă a acestei maladii. Este o situație oribilă și un tupeu catastrofal.

Totuși, văzînd atîta zarvă în jurul acestei legi, firește ne întrebăm: oare se merită un asemenea preț pentru un regim de simplificare a vizelor, preț privit suspect chiar și de politicienii noștri de vîrf ca Marian Lupu, Mihai Ghimpu și alții? Oare nu este clar că homosexualii europeni vor această lege mai întîi de toate, ca astfel să-și facă aici cuiburi cu servicii ieftine?

Ținînd cont că dl Mihai Ghimpu a spus în nenumărate rînduri că se va opune acestei legi homosexualizatoare, noi, un grup de preoți din raioanele republicii, îl iplorăm ca decizia votării sau nevotării ei, preconizată consultativ pentru această duminică (20 mai), să rămînă aceeași, pentru a potoli îngrijorările celor 93,4% creștin-ortodocși.

În caz de imposibilitate de a face față presiunilor europene, să fie amînată promovarea acestei legi după reformarea justiției, ca astfel să evităm sporirea corupției în acest domeniu și să obținem timp pentru revizuirea ei din temelii, așa încît să fie eliminate din legea antidiscriminării toate amprentele afirmării homosexualilor precum și expresiile confuze care ar amenința securitatea morală, socială, juridică, economică, civică, umană și religioasă a cetățenilor RM.

Totodată, facem un apel către toți preoții și credincioșii din țară, ca aceasta duminică să o dedice și rugăciunilor către Dumnezeu pentru demnitarii noștri, pentru Marian Lupu, dar în special pentru Mihai Ghimpu, ca Dumnezeu să le ajute și să le lumineze mințile să reziste presiunilor externe și interne și să nu promoveze scîrboșeniile acestei legi.

De asemenea mai sugerăm creștinilor să se înarmeze cu harul lui Dumnezeu și să mai postească după putere, pentru a fi gata în aceste momente de lupta cea sfîntă pentru apărarea valorilor sfinte ale neamului.

Organizator: Un grup de inițiativă al preoților ortodocși din mai multe raioane ale țării (Balti, Falesti, Rascani, Glodeni, Telenesti, Sangerei)

Un reportaj video "echidistant" si "impartial", de la fața locului

Sursa: MDN.MD

Teologie de cioban

Ion — Fri, 18 May 2012 11:32:33 GMT

Într-o zi de vară, când soarele era la amiază, nişte oameni necredincioşi, care se credeau a fi intelectuali, vrând să-şi bată joc de un cioban care credea în Dumnezeu, i-au zis:
- Arată-ne pe Dumnezeu, şi vom crede şi noi. Atunci ciobanul le-a zis: - Da. Haideţi un pic afară. Vă rog să vă uitaţi în soare, dar uitaţi-vă atent. Oamenii încercară, dar, fireşte, nu putură şi ziseră: - Nu putem..., ne orbeşte soarele…

Ciobanul le zise:
- Apoi, măi oameni buni, dacă voi nu sunteţi în stare să priviţi în soare, care e creatura mâinilor lui Dumnezeu, cum veţi putea, oare, să-L vedeţi pe Dumnezeu, Cel ce a făcut soarele şi nu s-a ars de căldura lui, şi n-a orbit de strălucirea lui, pământul şi tot universul, şi nu s-a vătămat în vreun fel? Şi oamenii aceia tăcură, ruşinaţi şi impresionaţi de înţelepciunea unui cioban.

Sursa: Ortodoxia.md

Funcţionarii rămân fără prime

Ion — Fri, 18 May 2012 08:34:46 GMT

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de modificări legislative în care propune să fie amânată pentru anul 2015 introducerea primei de 10% din salariul anual pe care ar fi trebuit s-o ridice funcţionarii publici. Pe această cale, doar anul viitor ar putea fi economisite 120 de milioane de lei. Veştile proaste pentru funcţionarii publici nu se termină aici. Astfel, angajatul va putea fi trecut la o treaptă de salarizare superioară doar în limita alocaţiilor bugetare ale instituţiei, şi nu reieşind din „rezultatele evaluării performanţelor individuale". Această măsură ar trebui să aducă o economie de 69 de milioane de lei la buget.

Vlad Canţâr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice „SINDASP", s-a arătat contrariat de faptul că la nici două luni de la adoptare, deja se propune modificarea Legii privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, care prevede inclusiv plata la sfârşit de an a unei prime de 10% din salariul anual.

Sursa:Eutv.MD

LEGE: Comercializarea alcoolului după ora 22:00 a fost interzisă

Ion — Fri, 18 May 2012 07:41:06 GMT

Noua lege prevede totodată și condițiile de comercializare a produselor de tutungerie. Înainte de a comercializa produse din tutun şi băuturi alcoolice către tineri, vânzătorul este obligat să verifice actele de identitate ale cumpărătorului, pentru a se convinge că acesta din urmă a împlinit vârsta de 18 ani. În context, au fost majorate amenzile pentru comercializarea produselor din tutun şi băuturi alcoolice. Astfel, sancțiunile pentru persoanele fizice au o valoare de la 1600 la 2400 lei, iar pentru persoanele juridice - de la 4000 la 7000 lei. În ambele cazuri, agenții economici riscă să rămână fără dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 luni până la un an.

Nu vom mai putea procura produse alcoolice din magazinele alimentare pe parcursul nopții. Între ora 22:00 și 09:00 dimineața va fi interzisă comercializarea băuturilor spirtoase de către întreprinderile de alimentație publică și în punctele de comerț. Legea nu se răsfrânge asupra locurilor de agrement - baruri, cluburi de noapte, etc. O decizie în acest sens a fost aprobată azi în a doua lectură de către deputați. Totodată, a fost interzisă și vânzarea alcoolului şi tutunului persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. În prezent, în Republica Moldova procurarea alcoolului se permite de la 16 ani, iar a ţigărilor de la 18 ani.

În același timp, prin această lege a fost interzis fumatul în încăperile și în mijloacele de transport private unde se află minori.

Sursa: UNIMEDIA

Lenin a fost DECAPITAT la Rîșcani

Ion — Fri, 18 May 2012 07:32:44 GMT

Monumentul lui Lenin de la Rîșcani a rămas cu mâinile în buzunare, în ciubote, dar fără cap. Acțiunea din această noapte l-a compromis în adevăratul sens al cuvântului.

Monumentul lui Lenin amplasat în centrul orașului Rîșcani urmează a fi demolat complet. O decizie în acest semns a fost luată la 10 mai de consilierii raionului.

"Consilierii au luat această decizie, deoarece monumentul lui Lenin, care este amplasat în faţa executivului, îngrădeşte accesul spre clădire, iar terenul din apropierea sediului este în gestiunea Consiliului raional", a declarat pentru Publika vicepreşedintele raionului Râşcani, Galina Zamurdac. Primarul orașului, Victor Bogatico, nu a fost de acord cu decizia consilierilor, exprimându-și intenția de a se adresa unei instanțe de judecată pentru a putea fi anulată decizia demolării.

Monumentul lui Lenin din centrul orașului Rîșcani a fost instalat în 2003 și de atunci au existat mai multe tentative de a-l demonta, din cauza cărora, membrii comuniști din consiliul raional au boicotat ședințele mai bine de jumătate de an. Iniţiativa din 10 mai a fost susţinută de 17 consilieri, din cei 27 prezenţi la şedinţă.

Demolarea a început noaptea, pentru a asigura ordinea publică.

Sursa: Impact.md

Foto: RîşcaniŞtiri

Festivalul Cîntecului Pascal la Rîşcani

Ion — Wed, 25 Apr 2012 14:13:09 GMT

La 20 aprilie 2012 Casa de Cultură a or. Rîşcani a fost gazda celei de-a treia ediţie a Festivalului Cîntecului Pascal cu genericul „Lumina Învierii”. Acest festival a avut intenţia minunată de a ne bucura în Domnul prin cîntecele despre Învierea lui Iisus Hristos.

Festivalul a fost organizat de către Secţia Cultură a or. Rîşcani în frunte cu doamna Emilia Garbuz în colaborare cu Consiliul Raional. La acest eveniment au fost invitaţi ca membri ai juriului următorii oaspeţi: Preşedintele Raionului Rîşcani – dl. Ion Parea, Vicepreşedintele raionului – doamna Galina Zamurdac, Şeful Direcţiei Învăţămînt şi Sport – dl. Viorel Dandara, ş.a.

Cuvîntul de felicitare al blagocinului de Rîşcani, pr. mitr. Sveatoslav Ungurean, a dat startul acestui festival la care au participat coruri de elevi ale şcolilor din raionul Rîşcani precum şi ansambluri din satele raionului. Deschiderea a fost deosebită deoarece pe scenă a urcat corul de preoţi ai blagociniei Rîşcani îmbălsămîndu-ne sufletele cu un program special de cîntări bisericeşti. A urmat apoi evoluţia fiecărui colectiv în ordinea în care se stabilise prin tragere la sorţi.

Muzeul or. Rîşcani a organizat în holul Casei de Cultură o expoziţie minunată cu lucrări deosebite, covoare tradiţionale, broderii, costume naţionale, picturi cu tematica învierii, pască şi ouă încondeiate, etc. De asemenea puteai admira expoziţia de lucrări a elevilor Şcolii de Pictură, filiala Costeşti.

Deşi iniţiativa desfăşurării acestui festival este binevenită, şi care credem trebuie continuată, ţinem să menţionăm, că acest festival a avut o eroare destul de gravă în organizarea şi desfăşurarea lui. Aşadar, pînă la urmă, s-a dovedit a fi un festival nu tocmai pascal, aşa cum se anunţase de la bun început. Pe lîngă cîntările pascale, au fost incluse şi cîntece folclorice şi unele mai mult sau mai puţin patriotice. Fiecare ansamblu trebuia să prezinte nu mai mult de două cîntece de fiecare fel, în total nu mai mult de şase cîntece în program. Dacă programul individual al fiecărui colectiv se deschidea cu cîntece pascale, ceea ce îţi crea o stare plăcută şi o mare bucurie legată de Învierea Domnului, atunci această stare nu dura prea mult, căci urmau imediat cîntecele de joc şi voie bună, ca pînă la urmă să avem o altă stare de spirit şi anume cea legată de război şi 9 mai. Iar memoria suferinţelor provocate de „eliberatorii noştri” care au prigonit atît de mult popoarele creştine încă e vie. Astfel, pe parcursul festivalului am putut simţi o stare de confuzie şi chiar de nedumerire. Din cauza acestei organizări eşuate, festivalul a avut o lungime de şase ore, iar cei care au evoluat spre sfîrşitul concursului s-au dovedit a fi mai puţin norocoşi, pentru că sala de spectatori era deja goală. Cu greu mai puteai zări chiar şi un membru al juriului la masa la care s-au decis şi locurile premiante.

Ne pare rău că programul acestui festival nu a coincis cu genericul lui – „Lumina Învierii”.

Sunt bune şi ne mîndrim cu cîntecele noastre folclorice, ne amintim cu durere de cei care au murit nevinovaţi pe cîmpul de luptă contra păgînilor, dar regretăm că sunt elogiaţi prin cîntece şi cei care au prigonit Biserica chiar la festivalul cîntecului Pascal. Locul lor în acest festival a fost unul total nepotrivit. De aceea, lucrurile sunt bune dacă sunt făcute la timpul şi locul lor.

Sursa: http://izvorulcredintei.wordpress.com

Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raioanelor Rîșcani și Cahul, componenta ACC

Ion — Mon, 08 Aug 2011 12:55:17 GMT

Mai multe ședințe de lucru în vederea actualizării componentei aprovizionării cu apă potabilă și canalizare (ACC) din Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Rîșcani au avut loc în perioada 27 iulie - 5 august.

În acest sens, în data de 27 iulie, a avut loc o ședință de lucru la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC), unde s-a discutat despre prevederile legislative referitor la asigurarea integrală cu apă și canalizare, procesul de actualizare a strategiilor, crearea, componența unui grup local de lucru. De asemenea, s-a discutat și despre vizitele de schimb de experiență în Germania și România. La ședință au participat reprezentanți ai MDRC, Ministerul Mediului, Cancelariei de Stat, ADR Nord și Sud, Consiliului raional Rîșcani, Consiliului raional Cahul, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Ședința de lucru GIZ-GOPA-SLE a avut loc în data de 1 august a.c. la Summit Event Centre. În cadrul acestei ședințe s-a discutat despre situația curentă în raioanele Rîșcani și Cahul. De asemenea, pe lîngă trecerea în revistă a agendei primelor întîlniri în Rîșcani (02.08) și Cahul (05.08) subiect de discuție a fost și procesul de actualizare a strategiei.

În data de 2 august, în incinta Consiliului raional Rîșcani, a avut loc o ședință lărgită a Grupului Local Rîșcani, în cadrul căreia s-a discutat despre procesul de actualizare a strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Rîșcani, componenta apă canalizare. De asemenea, participanții la ședință s-au referit și la cadrul legal și strategic cu apă și canalizare, viziunea aprovizionării cu apă și canalizare a raionului Rîșcani, din perspectiva includerii acestora în strategiile locale. În acest context, a fost pus în discuție și profilul raionului privind aprovizionarea cu apă și canalizare.

Acțiunile au continuat cu un atelier de lucru la nivel național care a avut loc în data de 4 august a.c. la Summit Event Centre. Subiectele puse în discuție au fost: procesul de actualizare a SDSE a raioanelor Rîșcani și Cahul: concept, etape, factori implicați; metodologia de prioritizare a proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare (OECD project), propuneri pentru ajustarea acesteia la nivel de raion.

Ultima ședință de lucru planificată pentru etapa vizată are loc vineri, 5 august a.c., în incinta Consiliului raional Cahul. Aici, în cadrul unei ședințe lărgite a Grupului Local Cahul, se discută procesul de actualizare a strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul, componenta apă canalizare. De asemenea, participanții la ședință se vor referi, pe parcursul ședinței, și la cadrul legal și strategic cu apă și canalizare, viziunea aprovizionării cu apă și canalizare a raionului Cahul, din perspectiva includerii acestora în strategiile locale. În acest context, va fi pus în discuție și profilul raionului privind aprovizionarea cu apă și canalizare.

Sursa: ADR Nord

Vizită de lucru în satul Duruitoarea Veche, Rîșcani

Ion — Thu, 14 Jul 2011 09:00:47 GMT

Specialişti de la Agenția de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord) împreună cu expertul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Margareta Vameș, și reprezentanţii Consiliului Raional Rîşcani au efectuat, joi, 7 iulie a.c., o vizită de lucru în comuna Costeşti, satul Duruitoarea Veche, unde se află în derulare proiectul „Asigurarea cu servicii de apă și canalizare a locuitorilor satului Duruitoarea Veche, comuna Costești, r-nul Rîșcani", finanțat de GIZ.

Inițial, a fost efectuată o vizită la Consiliul raional Rîșcani. În cadrul vizitei, unde a fost prezent și președintele CR Rîșcani, Ion Parea, s-a discutat despre procesul de actualizare a strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Rîşcani și despre actorii implicaţi în acest proces.

A urmat întîlnirea cu primarul de Costești, Ion Pleșca, care, împreună cu reprezentanții ADR Nord, GIZ și CR Rîșcani s-au deplasat în s. Duruitoarea Veche pentru întîlnirea cu locuitorii. La întîlnire, reprezentantul

GIZ a făcut diagnosticul la proiectul din Duruitoarea Veche și a susținut activitățile de informare a locuitorilor de către grupul de inițiativă din localitate. A fost prezentat proiectul tehnic de aprovizionare cu apă și canalizare (AAC) a satului Duruitoarea Veche. Locuitorii satului au fost informați despre faptul că ADR Nord va implementa proiectul, iar grupul de inițiativă din localitate împreună cu APL vor monitoriza mersul lucrărilor de construcție a sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare. Lucrările de aprovizionare cu apă potabilă a satului și sistemul central de canalizare vor fi integral acoperite de către GIZ.

Pentru conectarea la sistemul central de canalizare a locuitorilor satului, APL va căuta alte surse financiare.

Solicitantul proiectului este Primăria comunei Costești. Obiectivul general al proiectului este crearea accesului la servicii de AAC accesibile pentru locuitorii satului Duruitoarea Veche. Bugetul total al proiectului este de 2,100 de mii de lei, iar durata implementării acestuia - 1 an. Grupul țintă al proiectului sunt 470 locuitori ai satului Duruitoarea Veche; ÎM „Apă Canal Costești" și în jur de 3 mii de consumatori de apă din comuna Costești.

A fost ales primarul oraşului Rîşcani

Ion — Tue, 21 Jun 2011 08:00:56 GMT

În urma scrutinului din 19 iunie 2011, învingător în cursa pentru fotoliul de primar a ieşit comunistul Victor Bogatico, obţinînd 58,49%, (2979 voturi). Contracandidatul său, Anatolie Lungu, candidat din partea PLDM, a acumulat 41,51%, (2114 voturi). La urnele de vot s-au prezentat 48,31%, ceea ce constituie 5147 alegători.

Reamintim că în Consiliul local Rîşcani, PCRM deţine majoritatea cu 14 mandate din 23.

Sursa: RîşcaniŞtiri.

Lista consilierilor raionali aleşi la scrutinul Electoral din 5 iunie 2011 în CR Rîşcani

Ion — Tue, 07 Jun 2011 12:54:22 GMT

1. Baboglo Petru - PCRM

2. Badrajan Tudor - PCRM

3. Bogatico Victor - PCRM

4. Cărăuş Nicolai - PSD

5. Cheptănaru Alexandru M. - PDM

6. Cheptănaru Alexandru - PLDM

7. Cherdivară Mircea - PDM

8. Chihai Jana - PLDM

9. Colin Valentina - PL

10. Danu Ion - candidat independent

11. Duminică Daniel - candidat independent

12. Rusu Gheorghe - PDM

13. Gordilă Tudor - PCRM

14. Grozavu Lucia - PDM

15. Guţu Nicolai - PCRM

16. Guţu Vasile - PL

17. Iarmaliuc Nicolai - PLDM

18. Irimciuc Alexandru - PLDM

19. Lungu Anatolie - PLDM

20. Macovei Maria - PDM

21. Marusceac Ivan - PCRM

22. Miron Andrei - PCRM

23. Mizdrenco Irina - PCRM

24. Ojog Vitalie - PLDM

25. Osadciuc Anton - PCRM

26. Parea Ion - PLDM

27. Plămădeală Petru - PCRM

28. Tcaci Zinaida - PCRM

29. Turea Oleg - candidat independent

30. Ţurcanu Timofei - PCRM

31. Ursu Ion - PCRM

32. Urzică Iurie - PCRM

33. Zamurdac Galina - PDM

Secretar al consiliului raional M. Bajag

Rezultatele alegerilor în raionul Rîşcani

Ion — Tue, 07 Jun 2011 12:25:18 GMT

În raionul Rîşcani, la scrutinul din 5 iunie s-au prezentat la vot 29191 alegători, cu o rată a participării de 55,09%.

În urma numărării voturilor, în Consiliul raional Rîşcani au acces:

PCRM - 14 mandate şi 10832 voturi;

PLDM - 7 mandate şi 5919 voturi;

PDM - 6 mandate şi 4483 voturi;

PL - 2 mandate şi 2062 voturi;

PSD - 1 mandat şi 776;

Şi 3 candidaţi independenţi:

Daniel Duminică - 1666 voturi;

Ion Danu - 867 voturi;

Oleg Turea - 1031 voturi.

Astfel, în urma alegerilor nici un partid nu a acumulat majoritatea în Consiliu.

În consiliul local Rîşcani şituaţia este puţin diferită. După numărarea voturilor PCRM a obţinut 14 mandate din 23 (2470 voturi), astfel încît comuniştii obţin o majoritate confortabilă pentru adoptarea deciziilor în cadrul CL Rîşcani.

Pe locul doi se poziţionează PLDM cu 5 mandate de consilier (928), locul 3 - PDM cu 2 mandate (497 voturi), PL cu 1 mandat (193 voturi) şi Oleg Turea - candidat independent (224 voturi).

În cursa pentru fotoliul de primar s-au înregistrat 11 concurenţi:

1. Grecu Vasile (independent) - 75 voturi;

2. Cucu Anatolie (independent) - 189 voturi;

3. Coţuc Nicolae (PDM) - 559 voturi;

4. Turea Oleg (independent) - 240 voturi;

5. Lungu Anatolie (PLDM) - 1145 voturi;

6. Lupaşcu Alexandru (PSD) - 64 voturi;

7. Salagor Cezar (PPCD) - 91 voturi;

8. Bogatico Victor (PCRM) - 2275 voturi;

9. Revencu Ludmila (BE "Forţa a Treia") - 98 voturi;

10. Vlascov Anatolie (independent) - 74 voturi;

11. Galer Valeriu (PL) - 138 voturi.

În turul 2 au ieşit candidaţii PCRM şi PLDM, diferenţa de voturi fiind una considerabilă, de 1150 de voturi.

În 18 primării din 28 se va desfăşura turul doi.

Reamintim că turul doi al alegerilor, pentru funcţia de primar al oraşului Rîşcani, va avea loc pe 19 iunie.

Sursa: Rîşcani Ştiri

Dinamizarea vieţii comunitare prin implicarea tinerilor în politică

Ion — Mon, 27 Sep 2010 11:56:46 GMT

Interviu cu Denis Ţurcanu, Consilier PPCD în cadrul Consiliului local din or. Rîşcani, Director al Centrului de Resurse şi Asigurarea Durabilităţii Investiţiilor din cadrul Consiliului Raional Rîşcani.

R.Ş.: Ţurcanu, în calitatea dumneavoastră de consilier local în Consiliul Local Rîşcani activaţi de mai bine de trei ani. Cum apreciaţi starea de lucruri din oraşul Rîşcani pe parcursul acestei perioade?

- Întradevăr activez mai bine de 3 ani în cadrul Consiliului local orăşenesc, am mai activat pînă acum olună şi în calitate de consilier raional Rîşcani. Mi-aş dori astăzi să spun că raionul Rîşcani a cunoscut o dezvoltare continuă, cu politici publice sănătoase, urmînd un plan concret de dezvoltare. Din păcate, constat cu îngrijorare, că starea lucrurilor în această perioadă s-a înrăutăţit constant. Simptomele acestei stări de lucruri pot fi resimţite analizînd indicii sociali precum natalitatea scăzută şi rata morbidităţii foarte ridicată, scade numărul căsătoriilor şi creşte cel al divorţurilor, criminalitatea şi corupţia au devenit deja elemente banale ale vieţii de zi cu zi, tinerii pleacă din comunitate, în multe sate pentru prima dată nu vom mai avea clasa întîia, nu există nici susţinere pentru tinerele familii care ar dori să rămînă aici, nici politici publice pentru o administrare eficientă a banilor publici.

R.Ş.: Fiind reprezentant al unei formaţiuni de opoziţie în cadrul Consiliului local, ce proiecte aţi reuşit să implementaţi?

- Deşi aflaţi în opoziţie, am reuşit totuşi să ne implicăm activ în soluţionarea problemelor cu care se confruntă comunitatea. În primul rînd aş putea aminti despre contribuţia noastră la implementarea proiectului de reconstrucţie a apeductului din localitate implementat în 2006. De asemenea am reusit să convingem colegii din consiliul local să redericţionăm surse financiare la reparaţia mai multor străzi din or. Rîşcani. Cu regret, în urma haosului politic din cadrul consiliului local, au fost stopate o parte din lucrări, din motive neîntemeiate de către puterea executivă.

R.Ş.: Cum credeţi, alegătorul de rînd este preocupat de dezvoltarea localităţii? Există un proiect de dezvoltare a localităţii?

- Alegătorii de rînd sunt preocupaţi mai mult de problemele cotidiene, din ce surse să achite taxele pentru servicii, cu ce să hrănească copii, cu ce să le asigure un viitor decent. Din păcate, nici autorităţile nu au un proiect clar după care ar trebui să se dezvolte oraşul şi să devină atractiv pentru tineri. Am venit cu mai multe demersuri în cadrul dezbaterilor din Consiliu privind îmbunătăţirea calităţii managementului administraţiei publice şi cheltuirii banilor publici, propuneri concrete de a soluţiona problemele de salubrizare a oraşului, fiind membru în cadrul comisiei de specialitate pentru amenajarea teritoriului, sau cu politici de susţinere a tinerelor familii. Autorităţile au fost mereu mai mult preocupate de bătăliile electorale decît de dezvoltarea localităţii. Lipsa de profesionişti, corupţia, dezamăgirile permanente în forţele politice macină astăzi societatea noastră.

R.Ş.: Vorbiţi despre atractivitate, dar din păcate, tinerii preferă munca peste hotarele ţării sau în cel mai bun caz pleacă să caute condiţii mai bune în capitala statului. La ce vă referiţi concret cînd vorbiţi despre dezvoltarea de viitor a or. Rîşcani?

- Avem o echipă bine pregătită şi dispunem de suportul profesionist necesar în vederea construirii unui oraş cu o infrastructură de tip european dar şi construcţia unei societăţi morale şi active. Oportunităţi pentru locuri de trai prin redistribuirea efecientă a terenurilor pentru construţii în baza unor planuri concrete de dezvoltare a localităţilor, locuri de muncă, amenajarea oraşului şi întreţinerea la nivel înalt a gospodăriei comunale, amenajarea în concordanţă cu standardele moderna a peţii agricole şi crearea opurtunităţilor de realizare a producţiei ecologic pure, dezvoltarea serviciilor prin reorganizarea întreprinderilor municipale, atragerea investiţiilor în localitate prin crearea condiţiilor favorabile pentru potenţialii investitori, dezvoltarea industrială prin încurajarea înfiinţării parcuri industriale.

R.Ş.: Actualmente, Consiliul local Rîşcani este practic nefuncţional. Care este cauza acestui fapt? Cine este de vină?

- Consiliul local nu s-a întrunit în şedinţă deja de cîteva luni. Problema care stă la mijloc este disputa privind demontarea monumentului lui Lenin. Din punct de vedere juridic, acest monument al trecutului nostru nefast, nu există. El a fost odată demontat prin Hotărîre de Guvern la începutul anilor 90. Ulterior PPCD s-a opus tentativei de reinstalare prin demersurile sale către consiliul local şi proteste stradale încă în anul 2003. Autorităţile au neglijat nu doar miile de iscălituri ale locuitorilor, dar au încălcat toate legile posibile ce ţin de instalarea unor monumente dar şi a legilor administraţiei publice locale de atunci. La iniţiativa mai multor consilieri, s-a propus majorităţii comuniste de a demonta şi reamplasa monumentul. PPCD pledează pentru instalarea monumentului Boierului Rîşcanu în centrul oraşului care îi poartă numele. Credem că merită aceasta. Din această cauză, comuniştii boicotează şedinţele consiliului local în detrimentul soluţionării problemelor comunităţii. În această perioadă de haos politic la nivel local sau acumulat zeci de probleme care necesită o rezolvare urgentă cum ar fi: alocarea terenurilor pentru construcţia caselor atribuite tinerilor familii care aşteaptă din primăvară să-şi înceapă construcţia caselor de locuit, avem o familie social–vulnerabilă ce nu dispune de spaţiu de locuit şi aşteaptă de luni de zile un ajutor din partea consiliului local, sunt necesare modificări în bugetul local pentru a asugura localitatea cu mijloace necesare pentru necesităţile stringente etc.

R.Ş.: Dar dumneavoastră sau partidul care îl reprezentaţi ce soluţii are pentru depăşirea acestui blocaj?

- Am încercat de mai multe ori să gasim o cale de compromis, însă a fost în zădar. O cale ar fi demontarea monumentului fără nici un fel de dialog cu alte formaţiuni politice. Desigur că sunt mulţi locuitori nostalgici după vechiul sistem. Dar sunt şi mai mulţi care sunt dornici de o schimbare radicală în comunitate, iar schimbările, de obicei, se manifestă şi la nivel simbolic. Liderii locali ai PCRM categoric refuză să meargă la un dialog constructiv pentru depăşirea crizei politice locale pentru a debloca activitate administraţiei publice locale, dorind dizolvarea consiliului orăşenesc practic la jumătate de an înaintea alegerilor locale generale, consider ca este o absurditate de a alege un consiliu pentru două şedinţe.

R.Ş.: În acest context, suntem curioşi să aflăm ce soluţie poate exista pentru a împăca atît nostalgicii după vechiul sistem cît şi adepţii noului sistem democratic?

- Vorbind despre sisteme, nu pot să nu amintesc despre dialectica lui Hegel. Cred că atît cei din vechiul sistem cît şi adepţii noului sistem democratic au dreptate în viziunile lor luaţi în particular, dar nici unul nu are dreptate per ansamblu. Abordarea sistemică şi construcţia unor sisteme care au la bază idealizarea unor modele, mereu va reprezenta un pericol pentru a aluneca spre nedreptăţi şi inechitate socială.

- Considerăm că atît vechea clasă politică cît şi politicienii mai noi reprezintă doar baza pentru o a treia cale care trebuie construită în viitor. Republica Moldova are nevoie de această cale şi depăşind excesele, trebuie să păşim atent spre edificarea statului Republica Moldova şi creînd condiţii atît materiale cît şi spirituale pentru cetăţenii noştri.

R.Ş.: În calitatea dumneavoastră de consilier dar şi de Director al Centrului de Resurse pentru Asigurarea Durabilităţii Investiţiilor din cadrul Consiliului Raional Rîşcani, vă intersectaţi zilnic cu foarte multă lume, cu problemele cu care se confruntă. Cum credeţi, care sunt aşteptările alegătorilor? Cum văd ei viitorul Republicii Moldova, viaţa comunitară?

- Viitorul Republicii Moldova va depinde în mare măsură de contextul geopolitic şi mai puţin de factorii interni. Cum văd alegătorii viitorul RM? Probabil ne putem da seama după numărul celor plecaţi peste hotare – unul nu prea optimist. Totuşi aflîndu-mă în mijlocul tinerilor, cadrelor didactice, feţelor bisericeşti am observat o rîvnă pentru renaşterea tradiţiilor noastre strămoşeşti care vin ca un ultim colac de salvare pentru poporul nostru. Tot mai multă lume se arată nemulţumită de o modernizare anacronică şi în dezechilibru cu starea de fapt a poporului nostru. Legi artificiale, politici publice nesănătoase sau lipsa acestora. Desigur că se pot face multe lucruri cu cetăţenii, însă mereu este nevoie de un mobil care să dea tonul schimbării. Un rol important în refacerea statului nostru, incontestabil, îl va avea Biserica Ortodoxă.

R.Ş.: Aţi vorbit mai sus de Biserica Ortodoxă, care este poziţia dumneavoastră despre relaţia Biserică-Stat?

- Raportul dintre Biserică şi Stat trebuie să fie unul de colaborare. Nu putem vorbi de subordonare sau concurenţă. Orice creştin ortodox crede în mîntuirea sufletului. Aceasta se poate realiza doar prin Biserica vie a lui Hristos. Statul ca forma lumească de organizare are menirea să asigure condiţii pentru cetăţenii săi, astfel ca avînd un trai decent, stabilitate şi o viaţă armonioasă să se preocupe şi de dimensiunea spirituală a vieţii sale. Important este de a găsi principiul care ar asigura echilibrul de colaborare a Bisericii şi Statului şi ne putem inspira din modelele istorice ale trecutului unde principiul simfoniei puterilor poate deveni liantul care va întări şi asigura viitorul statului pe care ne propunem să-l construim.

R.Ş.: Nu pot să nu vă întreb, ce părere aveţi despre introducerea religiei în programul educaţional?

Republica Moldova nu trebuie să inventeze bicicleta nici în acest caz. Vecinul nostru imediat, România are deja experienţa în implementarea unui asemenea curs în sistemul educaţional. Republica Moldova este cel mai omogen stat din punct de vedere religios din tot spaţiul european. Credinţa Ortodoxă şi bazele culturii ortodoxe trebuie să stea la baza cursului de predare a religiei în scoală. Nu putem discuta aici despre discriminarea unor minorităţi religioase, pentru că legislaţia RM a creat toate condiţiile pentru ca să-şi exercite serviciul divin şi celelalte confesiuni convieţuitoare. Dar, aşa cum orice străin care locuieşte împreună cu noi este dator să cunoască istoria neamului, la fel este dator să cunoască şi tradiţia religioasă pentru o integrare mai armonioasă în societate. Ortodoxia nu poate fi impusă, sau să impunem pe icneva să creadă. Acest fapt ar fi în contradicţie cu însăşi învăţătura ortodoxă. Dar Programul educaţional trebuie să conţină obligatoriu studierea acestei discipline în instituţiile de învăţămînt de toate nivelurile. Am susţinut şi noi campania lansată de mai multe asociaţii ortodoxe „Nici un liceu fără Dumnezeu”, sperăm ca copii să se bucure de această disciplină cît mai curînd.

R.Ş.: Revenind la administraţia publică locală, care ar fi prioritatea numărul unu pentru creşterea bunăstării fiecărui cetăţean al RM?

- Prioritar este reformarea APL. Autonomia finanţelor publice locale, diminuarea numărului instituţiilor de control, combaterea corupţiei şi implicarea oamenilor profesionişti în procesul de luare a deciziilor privind cheltuirea banilor publici reprezintă prima etapă de schimbare a situaţiei în bine. Nu este posibil ca un primar sau o autoritate publică să activeze eficient dacă trebuie să cerşească de la Bugetul de Stat bani pentru comunitate. Primarii sunt nevoiţi să umple din partid în partid, în dependenţă de cei aflaţi la guvernare pentru a putea cerşi bani pentru satul lor. Este o situaţie jenantă şi care nu duce decît la înrăutăţirea situaţiei în localitatea pe care o conduce.

R.Ş.: În încheiere aş dori să aflăm cum este să fii tînăr, implicat activ în viaţa politică, departe de capitală şi scandaluri media?

- Cu toţii suntem martorii scandalurilor şi show-urilor politicienilor care se avîntă în războaie mediatice pentru a nimeri la treuca bugetului de stat. Aici, aproape de oameni, politicul începe de la soluţionarea concretă a problemelor cu care se confruntă fiecare cetăţean, care nu are timp pentru a aştepta pînă se vor înţelege diferite partide sau pînă vor alege un preşedinte şi vor împărţi fotolii. Desigur că nu este uşor, avînd şi eu doi copii mă confrunt cu diferite situaţii, unde sunt nevoit uneori să petrec mai puţin timp în familie sau să muncesc pentru un salariu de nimic. Dinamizarea vieţii comunitare poate fi făcută prin implicarea tinerilor în politică. Totuşi elanul ne entuziasmează şi credem cu fermitate că cu ajutorul lui Dumnezeu vom reuşi să facem o schimbare în localitatea noastră.

Domnule Ţurcanu, vă mulţumim pentru atenţia acordată.

La Rîşcani a eşuat tentativa de demontare a criminalului Lenin

Ion — Fri, 16 Apr 2010 17:10:43 GMT

Astăzi în ordinea de zi a Şedinţei extraordinare a Primăriei Rîşcani s-a discutat despre demontarea monumentelor sovietice care încă au mai rămas amplasate pe timpul comuniştilor. Din păcate calea de a discuta amiabil cu consilierii comunişti nu a dat nici un rezultat din cauza că un consilier fost comunist actualmente membru PD a votat contra iniţiativei.

În 1989 Liderii Frontulului Popular au demontat acest monument, însă a fost preluat dfe foşti comunişti care l-au depozitat "pentru vremuri mai prielnice".

În 2003 aceste vremuri au devenit prielnice pentru comunişti.

Pe atunci, într-o zi de vineri, comuniştii au adoptat decizia de amplasare a monumentului închinat teroristului Lenin. A doua zi, la iniţiativa de a tunci a Partidului Popular Creştin Democrat şi a Preotului din localitate, au fost colectate sute de semnaturi pentru a împiedica reinstalarea monumentului. Mulţime de oameni s-a revoltat, fiind contra reinstalarii lui, printre care directori de scoli, învăţători şi creştinii de rînd.

Tot în aceeaşi zi, la Rîşcani apare Stepaniuc, unde contrar legilsaţiei în vigoare convoacă o nouă şedinţă (o altă şedinţă se convoacă în cel puţin 3 zile), prin care neglijează decizia luată cu câteva ore mai devreme şi neglijează voinţa populaţiei şi în cel mai obraznic mod monumentul este reinstalat.

Au trecut mulţi ani de atunci, în raion s-au produs anumite schimbări pozitive. Săptămâna trecută la iniţiativa consilierilor PPCD şi AMN, Denis Ţurcanu şi Vasile Guţu, susţinuţi de "Blocul Democratic" s-a decis de a convoca şedinţa consiliului local pentru a hotărî demontarea lui V.I.Lenin, având în vedere că amplasarea acestui monument s-a efectuat prin derogari grave de la legislaţia RM. De asemenea putem menţiona şi Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) 1096 (1996) cu privire la măsurile de demolare a moştenirii fostelor regimuri totalitare comuniste din Europa şi Rezoluţia APCE 1481 (2006) despre condamnarea de către comunitatea internaţională a crimelor regimurilor comuniste totalitare.
Dar şi Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 688 din 1991cu privire la lichidarea monumentelor şi altei atributici a ideologiei comuniste.

Deci demontarea statuei lui Lenin nu este doar legală dar şi necesară pentru a îndeplini Hotărîrea de Guvern sus menţionată. Nu poţi demonta ceva ilegal din moment ce din punct de vedere legal un asemenea monument nu există.
Vom reveni cu detalii.
Sursa: DUMINICA POPORULUI

Brutarii din Rîşcani sunt nemulţumiţi

Ion — Wed, 24 Mar 2010 13:20:01 GMT

Astăzi, 24 martie, în cadrul Consiliului local din Rîşcani s-au discutat un şir de probleme cu care se confruntă localitatea. O problemă de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică a comunităţii este conlucrarea ineficientă dintre APL şi agenţii economici.

Mai mulţi consilieri şi agenţi economici care activează în domeniul panificaţiei s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Primăria nu se implică activ pentru a promova agenţii economici locali, care contribuie la buget prin achitarea taxelor şi impozitelor.
Pentru vânzarea pâinii pe teritoriul primăriei este necesar desfăşurarea unui tender, prin care se stabileşte agentul economic care va deservi magazinele alimentare cu produse de panificaţie. La moment doar 30% din cantitatea de pâine vândută îe teritoriul raionului Rîşcani constituie producţia locală.
În Rîşcani sunt câţiva agenţi economici care deţin aproximativ 3000 hectare de pământ pe care produc grâu. De asemenea, dispun de mori performante dar şi de brutării.
Din cauza că tenderele, pentru producţie ce depăşeşte suma de 100 mii lei se desfăşoară la Chişinău la Trezorăria , unde se i-a în calcul doar "hârtiile" prezentate. Din acest motiv deja de ani de zile câştigătorii acestor tendere sunt agenţi economici din alte raioane, iar producătorii locali sunt nevoiţi să caute piaţă de desfacere în alte raioane pentru care se cheltuiesc bani inutili, pentru transportarea producţiei, creşte preţul produselor şi este un camp prielnic pentru "prosperarea" corupţiei.

Primarul oraşului Rîşcani, Anatol Vlascov, iritat de întrebare dă vina pe legislaţia imperfectă şi că la Chişinău nu vor să discute cu responsabilii din primărie. Din punct de vedere legal s-ar părea că nu ai ce să-i reproşezi primarului. Însă, un primar gospodar este interesat ca să aibă cât mai mulţi agenţi economici pe teritoriul pe care îl conduce. Din acest motiv ar trebui să fie create mecanisme de promovare a agenţilor economici locali, pentru a nu ruina ramura agricolă şi mai mult. Pentru că un producător nu i se crează condiţii avantajoase de activitate, este foarte probabil ca să înceteze activitatea de producere în scurt timp.

O altă soluţie ar fi crearea unei asociaţii locale a producătorilor în domeniul panificaţiei, care ar consolida această ramură locală şi ar contribui la creşterea calităţii produselor, în acelaşi timp, ar avea o pondere mai grea în faţa celorlalţi concurenţi din alte raioane.

Însă, fără o colaborare eficientă dintre administraţie şi producători, dezvoltarea economică a comunităţii nu se poate dezvolta în interesul consumatorului de rând, care este nevoit să procure pâine adusă din raioanele vechine, care este de o calitate, adesea mai joasă, iar producătorii locali sunt puşi să facă faţă unei concurenţă dură, care nu-şi are rostul când este vorba de asigurarea cu pâine a cetăţenilor noştri.

PR. DR RADU ILAS: RELIGIOZITATEA lui Eminescu

Ion — Fri, 15 Jan 2010 14:40:28 GMT

EMINESCU POET NAŢIONAL

CU VIZIUNE RELIGIOASĂ

Marele nostru poet naţional a generat, dintotdeauna, analize şi aprecieri din partea multor împătimiţi ai ştiinţei literelor şi cunoscători ai tainelor sufleteşti/spirituale, însă de puţine ori am văzut discutându-se de aplecarea poeziei româneşti spre partea religioasă a fiinţei naţionale. De prea puţine ori s-a vorbit de iubirea, în sensul deschiderii spre cunoaştere, pe care acesta a împărtăşit-o istoriei, tradiţiilor şi teritoriului românesc.

În operele sale, Eminescu a plâns dramele poporului român, dintre care s-au distins pierderea a două teritorii cu suflet românesc, Basarbia şi Bucovina, dar a şi slăvit actul sfânt al Învierii, căutând refugiu în liniştea duhovnicească, pentru a putea simţii româneşte, chiar şi după moarte. Putem din această perspectivă să-l înţelegem pe Eminescu ca .

Marele nostru poet poate fi considerat un vizionar, deoarece s-a angajat în istorie, cu credinţa că existenţa fiecăruia are un sens şi lumea înaintează spre o finalitate luminoasă. El a intrat în lupta de zi cu zi pentru a aboli răul şi minciuna, nepăsarea şi scârba, ura şi necinstea. Ca poet vizionar nu s-a dat bătut nici în ruptul capului de a înfăptui cu dragoste, de a se jertfi de bunăvoie spre propăşirea unei comunităţi de fraţi, românii de oriunde s-ar afla.

Pentru a-l înţelege din postura de poet naţional, este de ajuns să reluăm cugetările sale, susţinute de date istorice de netăgăduit, privind soarta celor două teritorii româneşti Bucovina şi Basarabia.

În 11 aprilie 1878, poetul evidenţia fără tăgadă că „Bucovina a fost despărţită de la trupul Moldovei, de stăpânire nemţească, iar românul îşi va aduce aminte fără de jignire vremea nenorocită, în care s-a petrecut această rupere în două bucăţi a Moldovei. Atunci ţara era secată de puteri, dezorganizată, părăsită şi lipsită de povaţa unui domn firesc. Chiar şi în aceste împrejurări însă, fruntaşii ei şi-au făcut, după putinţa timpului, datoria şi nu au dat faptei împlinite, prin învoirea lor, sfinţenia morală (….).

Fără de învoirea lor, moldovenii au fost dezbinaţi şi pentru aceea până în ziua de astăzi ei şi-au păstrat dreptul de ase simţi uniţi.

Bucovina a rămas încă o ţară românească, o parte din Moldova. Şi nimeni nu poate să-i învinovăţească pe moldoveni pentru aceasta, fiindcă ei niciodată nu au renunţat la dreptul de a se simţi membri ai aceleiaşi individualităţi sociale.

Cu totul altfel ar fi, dacă moldovenii ar fi consfinţit, prin învoirea lor, fapta împlinită. Atunci moldovenii din Bucovina, priviţi ca o parte pierdută, s-ar privi înşişi ca o parte părăsită a poporului român.

Nu avem dreptul de a ceda, ori de a consimţi la cedare sau sta la târguială asupra vetrei strămoşilor noştri. Dacă nu am putut păstra întreagă moşia rămasă de la părinţii noştri, ne-am păstrat şi voim să ne păstrăm conştiinţa întăritoare că ne-am făcut datoria şi că nu din vina noastră, nu cu învoirea noastră a fost ştirbită”

Cu claritatea unui poet naţional cu viziune religioasă, Eminescu ne îndeamnă spre păstrarea simţirii româneşti şi respingerea încercărilor de a mânji cu vină conducătorii din acea perioadă grea, cum că ar fi renunţat la credinţa românească de unitate, chiar el susţinând, cu responsabilitatea conferită de o bună înţelegere a timpurilor, că suntem un popor care „am stat aici între turci şi ruşi, mereu am fost zguduiţi şi mereu suntem apucaţi de puternicul curent (…). Am fost mereu un zid de despărţire între apus şi răsărit”, devenind astfel ţinta marilor puteri.

Din această perspectivă, citindu-l pe Eminescu ne dăm seama că poetul vizionar este cel ce nu disperă că lumea este nedreaptă şi s-a abătut de la eroism şi echilibru, este cel ce caută cu toată fiinţa bucuria de a fi în lumină, de a vedea cerul înstelat şi stejarii pe pământ, de a auzi vântul. Este cel ce biruind atât disperarea cât şi exaltarea bucuriei, se ridică la înţelepciunea senină şi curată, la echilibrul stelelor, iar cânturile (poemele) lui sunt putere purificatoare care naşte nădăjduire, singura ce poate genera iubirea între oameni.

Elocventă este credinţa poetului în neamul românesc: „Ieşim întotdeauna la iveală ca un popor întinerit şi plin de putere. N-am cerut niciodată decât putinţa dezvoltări pacinice, să fim un strat de cultură în această parte înăsprită a Europei. Nu stăruim decât ca popoarele de la apus să se încredinţeze că interesele noastre sunt identice cu ale civilizaţiunei şi că suntem un popor vrednic de misiunea ce ni se cuvine. Dovadă ne este trecutul, pe care l-am putut purta fără a fi pierdut ceva din individualitatea şi trăinicia noastră(…)”.

Revenind la postura sa de poet religios, trebuie spus că lui Eminescu nu-i erau străine sfintele slujbe religioase şi iubea imnul

De asemenea, poezia „Învierea”, în care sunt prezentate antitezele atât de dragi poetului, este un exemplu de viziune religioasă a poetului. Clipele care preced cea mai mare minune – Învierea din morţi a Domnului – stau sub pecetea tensiunii dintre contraste, întuneric şi lumină, frig şi viaţă, punând deci în opoziţie nimicimea umană cu măreţia divină.

Într-un cadru mistic, poetul descrie atât frumos momentul mult aşteptat, după ce orologiul sună chemarea „Veniţi de luaţi lumină/Un clopot lung de glasuri vii de bucurie/Acolo-n altar se uită şi preoţi şi popor/Văd biruinţa Mântuitorului/Lumina ducând-o celor din morminte/Cu moartea pe moarte călcând-o/Cântări şi laude-nălţăm/Noi, Ţie, Unuia/Primindu-l cu psalmi şi ramuri/Cântând aleluia, Cristos a înviat din morţi/Cu cetele sfinte/Cu moartea pe moarte câlcând-o/Lumina aducând-o celor din morminte”.

Deşi cunoscutul tropar al învierii foloseşte verbul , poetul utilizează altul, mai dinamic, . Domnul însuşi celor din morminte lumina, adică viaţa, cu referire clară la dogma creştină ortodoxă a pogorârii la iad a Mântuitorului, ceea ce face din acest poem un tratat de teologie a Învierii.

În toţi marii poeţi religioşi „naţionali”, transpare o rânduială a spiritualităţii, o cosmogonie ce se limpezeşte în jurul Tatălui Ceresc, Părintescului. Cosmogonicul este însă, numai un moment în evoluţia marelui poet şi anume momentul intrării în putere, în stăpânirea Logosului (Dumnezeirii) din care se conturează graiul. Ca să ajungă aici el trebuie să pună stăpânire pe univers prin cuget şi simţire, prin cunoaşterea care la mare poet este necesitate. El trebuie să devină familiar, să-şi apropie toate marile viziuni din graiurile ce au lăsat semn în istorie, el trebuie să se simtă acasă în univers, să se mişte în civilizaţiile şi culturile lumii.

Mai mult, poezia „Luceafărul” poate fi văzută ca o poezie religioasă. Iniţial a avut trei variante, deoarece poetului i-a fost foarte greu să găsească „o prea frumoasă fată”, spiritual frumoasă şi nu trupeşte.

Rugăciunea (vezi rugăminte în poem) este un dialog cu Dumnezeu. Însă cu , cu nu poţi intra în dialog, dacă ai sufletul încărcat şi nu eşti curat ca „fecioara” descrisă de Eminescu. Pe de altă parte „Erosul” capătă un alt înţeles decât cel obişnuit, se identifică prin „Iubire”, prin acel ceas unic în viaţa omului, al liniştirii, când tot ce-l înconjoară îi este apropiat.

Eminescu înţelegea ceasul nunţii şi proslăvirii. El nu a văzut femeia ca un obiect al plăcerii şi desfătării, ci ca o fecioară cu faţă străvezie, cu mâini subţiri şi reci, cei răsare poetului în cale precum icoana virginei Marii, „fecioară de trei ori/Înainte de naştere, în timpul naşterii şi după naştere/Pe fruntea ei purtând coroana/Este mireasa sufletului înger, rege şi femeie”.

Pentru poet femeia este posibilitatea dialogului pe pământ. Prin ea Eminescu iese din sine întru creaţie şi grai, iar iubirea este izvorul graiului, al căutării: „Unde nu-i iubire, nu-i nici cântec/Fără cuvânt nu-i nimic cu putinţă/Amorul este un lung prilej pentru durere/Căci mii de lacrimi nu-i ajung/Şi tot mai multe cere/A plânge înseamnă iubire/A da izvorul plânsului, căci dincolo de izvorul plâns se află temelia lucrurilor/Când încetează plânsul piere şi cuvântul”.

Aşadar, iubirea în viziunea poetului are o putere uriaşă care-l poate aduce pe cel nemuritor în veşmântul muritorilor, de dragul acestora. Luceafărul prezintă această luptă a întrupării, putinţa întrupării din apă şi din nefiinţă, din veşnicie în istorie, în vremelnicie. Luceafărul, coboară în istorie pe pământ şi ctitoreşte aici sălaşul blând şi nădăjduitor al muritorilor.

În puterea iubirii întrupate, plecând de la icoana iubitei, Eminescu devine marele poet naţional, purtătorul unui mesaj în istorie şi din această perspectivă poate fi foarte critic. El ştie cum trebuie intrat în istorie, cu lumina iubirii creatoare: „Tu trebuie să te cuprinzi de acel farmec sfânt/Şi noaptea candelă s-aprinzi iubirii pe pământ”.

Preot dr. Radu Ilas

Conducerea SA „Lactis” Rîşcani bănuită că a prejudiciat bugetul de stat cu circa 4 milioane de lei

Ion — Thu, 14 Jan 2010 13:47:00 GMT

Factori de decizie din cadrul conducerii SA „Lactis” din oraşul Rîşcani sunt cercetaţi penal de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cadrul unei cauze pornite în temeiul articolului 244 Cod penal – „evaziune fiscală”. Aceştia sunt bănuiţi că, prin tranzacţii fictive şi scheme frauduloase, au prejudiciat bugetul de stat cu circa 4 000 000 de lei.

Potrivit anchetei, SA „Lactis” a procurat în ianuarie-noiembrie 2008 de la o întreprindere din Străşeni uleiuri esenţiale şi utilaj pentru comutarea circuitului electric în valoare de aproximativ 20 000 000 de lei care ulterior ar fi fost exportat unei companii din Federaţia Rusă.

De facto, conducerea acesteia nu a efectuat nicio livrare în adresa firmei ruseşti, reflectînd totuşi în pachetul de documente contabile fiscale şi financiare date vădit denaturate cu privire la export, obţinînd astfel calificarea acestei tranzacţii ca livrare impozabilă cu TVA la cota zero.

Faptul neexecutării livrării către întreprinderea din Federaţia Rusă a fost confirmată prin informaţiile oferite de către serviciile abilitate din Rusia şi Serviciul grăniceri din Moldova, care au respins posibilitatea acestei tranzacţii şi traversarea peste frontiera de stat a mărfurilor vizate.

Ca rezultat, contrar prevederilor articolelor 95, 96, 101 ale Codului Fiscal, factorii de decizie ai SA „Lactis” intenţionat nu au calculat şi achitat TVA la bugetul consolidat în sumă totală de 3 852 950 lei, ceea ce constituie proporţii deosebite de mari.

În prezent, Direcţia generală „Nord” a CCCEC întreprinde măsurile procesual-penale şi operative de investigaţie în vederea acumulării materialului probatoriu şi atragerea la răspundere a persoanelor culpabile de comiterea acestei infracţiuni.

Sursa: CCCEC

Raionul Rîşcani are un nou preşedinte

Ion — Thu, 07 Jan 2010 20:32:47 GMT

Pe data de 30 decembrie, în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului raional Rîşcani s-a produs un eveniment important pentru dezvoltarea de mai departe a raionului, a fost ales un nou preşedinte. Este important de menţionat solidaritatea tuturor partidelor, care au lăsat dezbinările, culoarea politică şi certurile şi au pus accent pe soluţionarea problemelor alegătorilor noştri care ne-au încredinţat votul in 2007. Din partea "Blocului Democrat” a fost propusă candidatura domnului Ion Parea la funcţia de preşedinte al raionului, care a fost susţinută de majoritatea absolută. Partidele AMN, PPCD, PD şi mai mulţi consilieri neafiliaţi au votat pentru această schimbare.

Noul preşedinte s-a angajat să promoveze o nouă mentalitate, o nouă elită politică şi să contribuie la renaşterea valorilor tradiţional-creştine aşa cum ne-a fost lăsat din strămoşi. Prin aceast pas, toţi ne angajăm să contribuim la o scimbare pozitivă în viaţa fiecărui locuitor din raionul Rîşcani.

Pastorală la Naşterea Domnului nostru, Iisus Hristos (Mănăstirea Slătioara)

Ion — Thu, 07 Jan 2010 19:08:09 GMT

Iubiţilor fii duhovniceşti, întregului cin monahal şi tuturor credincioşilor dreptslăvitori

„Casa Efratului, cetate sfântă, a proorocilor mărire, împodobeşte-ţi casa
întru care Cel dumnezeiesc Se naşte.” (Minei pe Decembrie, stihiră la Vecernie).

     Astăzi este zi de mare praznic, este marea sărbătoarea a creştinismului, este „plinirea vremii” (Galateni 4, 4), cum o numea Sf. Apostol Pavel, când Dumnezeu S-a întrupat, chip de rob luând şi S-a născut din Fecioara Maria, pentru mântuirea neamului omenesc. Este praznicul proorocit de Sfinţii Prooroci ai Vechiului Testament, este împlinirea „zilelor când Sionul se va umple de mare cinste şi către el se vor îndrepta popoare multe ca să înveţe cuvântul Domnului” (Miheia 4, 1-3). Este o Taină a Tainelor, plănuită de Dumnezeu, mai înainte de veci, „ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere”, Taină binevestită omenirii prin înger, atunci când Tatăl binevoieşte ca Fiul Său să Se facă om, iar Duhul Sfânt să conlucreze cu Fiul. Sfântul prooroc Miheia ne cheamă să privim spre Bethleem, micul oraş din Iudeea care a fost martor al marelui eveniment: „Şi tu, Bethleeme, Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei” (Miheia 5, 1).
     Cu o mie de ani înainte de Hristos, în Bethleem s-a născut marele prooroc David, pe care Sfânta Scriptură îl numeşte „strămoş al lui Mesia”. Minunatul Bethleem este conturat într-un plan dumnezeiesc, ce cuprinde şi explică timpul şi locul venirii Fiului lui Dumnezeu în lume. Este un plan de pace, după cum proclamă mai departe proorocul vorbind despre Mesia: „El va paşte poporul prin puterea Domnului, întru slava numelui Domnului Dumnezeului Său şi toţi vor fi fără de grijă, iar El va fi mare, până la marginile pământului. Şi El Însuşi va fi pacea noastră” (Miheia 5, 3-4). Despre măreţia Bethleemului zice şi Sfântul Ambrozie al Mediolanului: „Bethleem este casa pâinii, Efrata, dar şi casa celui ce vede nebunie. Dar amândouă sunt acelaşi lucru, căci Hristos S-a născut în casa nebuniei, care nu mai este casa nebuniei, ci prin naşterea Sa, Bethleemul s-a făcut casa pâinii, fiindcă primeşte acea pâine care se pogoară din cer (Ioan. 6, 50). Dar este şi casa nebuniei pentru că acolo Irod, căutând pe Hristos, a dat ordin să fie ucişi nevinovaţii pruncii, ca la 14.000”. S-a născut Hristos în peştera din Betheleem, ca să arate că El a venit să aducă lumină, să risipească întunericul, a venit să risipească întunericul din peşterile iadului şi întunericul păcatului de pe faţa pământului şi să strălucească în toate părţile cu razele soarelui Dumnezeirii Sale.
     În zilele mântuirii noastre, Sf. Nicodim Aghioritul mărturiseşte că: „Dumnezeu-Tatăl nu putea face pentru om o altă minune mai mare decât aceea a naşterii Mântuitorului, lucru socotit ca minunea minunilor. Căci, ce este mai înfricoşat decât aceea ca Dumnezeu să se facă om”? Cum şi Sf. Apostol Pavel întăreşte zicând: „că Fiul lui Dumnezeu nu din firea îngerilor a luat trup, ci din firea noastră a oamenilor. Deci a primit a se face om smerindu-Se pe Sine până la Cruce şi moarte pe Cruce”.
     Mintea noastră nu poate să cugete şi nici să cântărească adâncul smereniei Fiului lui Dumnezeu. Se cutremură toată făptură văzând pe Fiul lui Dumnezeu întrupat. Şi, dacă Dumnezeu S-a făcut asemenea nouă, S-a făcut ca noi să ne facem asemenea Lui. Înomenirea Fiului lui Dumnezeu «la plinirea vremii» deschide căile îndumnezeirii tainice şi negrăite a oamenilor, după cum întăreşte şi Sfântul Maxim, zicând: „Atât de deplin îl va face pe om Dumnezeu, cât de deplin S-a făcut El om. Căci e vădit că Acela, Care S-a făcut om fără de păcat va îndumnezei firea noastră…; şi atât îl va ridica pe om din pricina Sa, cât S-a coborât El din pricina omului". Iisus Hristos S-a făcut în tot chipul asemenea nouă, afară de păcat, şi coborându-Se până la cele mai de jos ale pământului, adică în peştera dobitoacelor, unde tirania păcatului ne prăbuşise, ne-a chemat pe noi, oamenii, să ne facem întru totul asemenea Lui, iar prin Botezul mântuirii ne-a ridicat mai presus de toate cerurile, prin nesfârşita Sa iubire faţă de om. Această minune a minunilor este slăvită şi prin cântările bisericeşti, în care auzim că păstorii s-au închinat, magii au adus daruri, Irod s-a tulburat, iar îngerii au adus lui Dumnezeu cântarea „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace între oameni bunăvoire”.

Iubiţilor fii duhovniceşti,

     Valaam, vrăjitorul cel din Petor, a proorocit cele despre naşterea lui Iisus, zicând: „Cât sunt de frumoase sălaşurile tale”. Valaam a proorocit de trei ori pentru Israel, şi a spus şi despre steaua care trebuia să se arate în vremea naşterii Mântuitorului. Şi se aştepta împlinirea prorociei despre stea, proorocie ce s-a adeverit în Egipt, în Persia şi în alte părţi cu doi ani mai înainte de naşterea lui Hristos. Când au văzut magii o stea atât de mare, care nu-şi mai făcea drumul ca şi celelalte, de la răsărit la apus, ci venea de la miazăzi la miazănoapte, şi-au adus aminte de proorocia ce zice: „Se va naşte un Împărat care va împărăţi peste toată lumea”. S-a arătat steaua cu doi ani mai înainte de naşterea lui Hristos, ca să aibă magii vreme de a se pregăti pentru o călătorie atât lungă, din Persia până în Ierusalim. Dar Dumnezeu a slobozit ca magii să meargă mai întâi la Irod şi să-l întrebe: Unde este Împăratul ce s-a născut de curând? Iar acest lucru nu a fost întâmplător, ci ca un semn prin care avea să se anunţe prin decret imperial naşterea lui Hristos.
     Această lucrare dumnezeiască s-a făcut ca nu cumva poporul cel ales a lui Israil să spună că nu a cunoscut plinirea vremii şi timpul venirii lui Mesia, fiindcă cu 700 de ani înainte de venirea Domnului, proorocul Isaia, a spus: „Iată, fecioara în pântece va lua şi va naşte Fiu şi vor chema numele lui Emanuel, ce se tâlcuieşte, cu noi este Dumnezeu” (7, 14). Satana a înţeles, prin acest prooroc, că o fecioară va zămisli în chip negrăit la plinirea vremii, prin lucrarea lui Dumnezeu, şi din ceasul acela a început să pândească pe toate fecioarele, să afle care din ele va naşte fără de bărbat, ca să împiedice mântuirea neamului omenesc. De aceea Dumnezeu Şi-a arătat multa Sa înţelepciune când a dat logodnic Fecioarei, ca să nu bănuiască diavolul că ea este fecioara cea din veci aşteptată şi aleasă să nască pe Mesia. Căci, dacă o afla poporul având în pântece nefiind logodită, o ucidea cu pietre, după legea lui Moise. Dar satana s-a înşelat.
     Sfântul Grigorie Teologul şi Marele Vasile spun că s-a dat logodnic Fecioarei, ca nu cumva satana, cunoscând de la început taina mântuirii, să nu intre în luptă cu Hristos. Căci Hristos trebuia să pătimească, să fie batjocorit, ocărât, răstignit şi la urmă să fie omorât, iar diavolul ştia şi el că noi prin pătimirile lui Hristos ne vom mântui. Toate acestea erau proorocite de Isaia, care a zis: „Dar El a luat asupră-Şi durerile noastre şi cu suferinţele noastre S-a împovărat... şi prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat” (53, 4-5).
     Iosif, când a văzut că Maica Domnului are în pântece, s-a întristat. El ştia că a luat pe această Fecioară din mâna proorocului Zaharia, să-i păzească fecioria nestricată. Şi, când a văzut-o grea, a început a se spăimânta. Cum de s-a încumetat cineva să se apropie de un vas al Duhului Sfânt, se întreba Iosif. Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: „Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ceea ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt”. Şi aşa, întărit de înger, Iosif a primit aceste cuvinte şi a luat-o! Şi cum mărturiseşte Sfânta Scriptură: „n-a cunoscut-o pe ea până când a născut pe Fiul Său cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus”, însă cheile fecioriei celei ce a zămislit de la Duhul Sfânt nu au fost stricate nici înainte de naştere, nici întru naştere şi nici după naştere. Magii, când au ajuns în Iudeea, s-au dus la stăpânitorul Irod şi au întrebat unde este Împăratul care S-a născut. Şi întelegând Irod că în Iudeea şi anume în Bethleem Se va naşte Hristos, cu mare vicleşug a spus magilor: „Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă Îl veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui” (Matei 2, 8). S-au închinat magii şi I-au adus daruri: aur, smirnă şi tămâie. Aur, ca unui Împărat, tămâie, ca unui Dumnezeu şi smirnă ca unui muritor. Şi luând înştiintare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, au pornit înapoi pe altă cale. Irod, s-a umplut de mare tulburare. Şi aducându-şi aminte de cele spuse de magi, că steaua s-a arătat cu doi ani mai înainte, a trimis ostaşi în Bethleemul Iudeii şi în toate hotarele lui să taie pe toţi pruncii de doi ani şi mai jos, că numai aşa va fi sigur de uciderea acelui Împărat, Care este Hristos. Dar înainte de aceasta, îngerul Domnului se arătă lui Iosif în vis şi-i spuse: „Scoală-te, ia pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare” (Matei 2, 13). Şi a luat Iosif pe Prunc şi pe mama lui şi au mers în Egipt ca să împlinească proorocia lui Osea, ce zice: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu” (Osea 11, 1). Iar după ce au stat ei şapte ani în Egipt, Iosif, primind poruncă în vis, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi au venit în părtile Galileii, în pământul lui Israel. Şi ducându-se în Galileea, s-au aşezat în cetatea Nazaret ca să se împlinească alt cuvânt al Scripturii, care zice: „Nazarinean se va chema”.

Iubiţilor credincioşi,

Mă bucur astăzi că se aud cântând aceste frumoase colinde închinate praznicului Naşterii lui Hristos, viersuiri sfinte ce ne aduc aminte ce Cel care ne-a izbăvit din blestem şi din păcat. Poate vă întrebaţi pentru ce ar mai fi fost nevoie de stea, de vreme ce din Scripturi se ştia că Hristos Se va naşte în Bethleem. Hristos S-a îmbrăcat în atâta smerenie, încât, deşi El era Împărat peste pământ şi Cer, nu era cunoscut de făpturile Sale. De aceea Dumnezeu a trimis magilor steaua, ce i-a călăuzit până la peştera din Betheleem. Şi aici magii din Persida, păstorii din împrejurimile Bethleemului şi îngerii din cer, toţi se închină Pruncului dumnezeiesc, aducând ale lor daruri, magii aduc aur, smirnă şi tămâie, păstorii - slujire cu smerenie, iar îngerii - slavoslovie îngerească.
Astăzi, în vremea praznicului Naşterii Domnului ne revine sarcina să ne deschidem larg porţile inimii pentru a-L primi pe Hristos. Să învăţăm de la înţeleptul Iosif, cum trebuie să ne supunem cu credinţă în slujba lui Dumnezeu. Să căutăm mai înainte de toate Împărăţia lui Dumnezeu şi adevărul şi toate celelalte se vor adăuga nouă. Ne bucurăm şi mulţumim Bunului Dumnezeu pentru pacea şi toate Darurile Lui revărsate peste Biserica noastră.

Pacea Domnului nostru Iisus Hristos, Cel care S-a născut în ieslea din Betleem, să cuprindă sufletele şi inimile dumneavoastră, pentru a deveni mai buni, mai iertători şi mai credincioşi. În acest praznic al bucuriilor împlinite spre mântuire, vă urez spor în cele duhovniceşti, îndeplinirea tuturor dorinţelor ce duc spre mântuire şi rog pe Dumnezeu să coboare asupra tuturora smeritele noastre binecuvântari arhiereşti.

Î.P.S. ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT
† VLASIE

Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir a rostit tradiţionalul cuvânt de felicitare cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului

Ion — Wed, 06 Jan 2010 21:53:33 GMT

Astăzi la Palatul Mitropolitan au fost invitaţi reprezentanţii mass-media pentru a asista la susţinerea felicitării tradiţionale a Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Vladimir cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului.

În cuvântarea sa, Vlădica Vladimir le-a urat tuturor creştinilor sărbătoare luminoasă a şi să nu uite că în primul rând Naşterea Domnului este sărbătoarea sufletului şi nu a petrecerii lumeşti.

Mitropolitul a mai vorbit şi despre frumoasele obiceiuri ale poporului nostru care însoţesc sărbătorile de iarnă - despre minunatele colinde ale copilaşilor care vestesc creştinii despre Naşterea Mântuitorului.

După aceasta, Înalt Prea Sfinţitul Vladimir a răspuns la întrebările jurnaliştilor prezenţi la eveniment, sfătuindu-i pe ei şi pe tot creştinul cum să întâmpine şi să petreacă sfânta sărbătoare într-un fel bineplăcut lui Dumnezeu.

Spre final, Vlădica le-a dăruit reprezentaţilor mass-media iconiţe şi calendare bisericeşti, binecuvântându-i şi urându-le sărbători fericite.